De Ziua Mondială a Mediului, mass-media oficială de la Beijing a publicat un reportaj amplu despre inspecțiile președintelui Xi Jinping în cele mai importante zone naturale ale țării. De la malurile Yangtze la podișurile aride ale Fluviului Galben, liderul chinez a desenat în ultimul deceniu contururile unei „civilizații ecologice” – un concept devenit piatra de temelie a politicii de dezvoltare a Chinei. Pentru un român care trăiește în această țară, înțelegerea acestei viziuni ajută la explicarea multor schimbări concrete din jurul său.
„Civilizația ecologică” – mai mult decât un slogan
Începând cu Congresul al 18-lea al Partidului Comunist Chinez (2012), termenul „civilizație ecologică” a fost integrat în strategia națională de dezvoltare, iar în 2018 a fost inclus chiar și în Constituția țării. Ideea centrală este că protecția mediului nu este o piedică pentru creșterea economică, ci o condiție a supraviețuirii pe termen lung. Li Qiang, premierul de astăzi al Chinei, a continuat să implementeze această linie, dar figura centrală rămâne Xi Jinping, care a transformat subiectul într-o prioritate personală, vizitând personal zeci de locații simbolice.
De la Yangtze la Yellow River: râurile ca artere ale națiunii
Un număr mare dintre inspecțiile relatate în materialul publicat pe People’s Daily se concentrează pe marile fluvii. În 2018, la stația hidrologică Chenglingji din Yueyang (provincia Hunan), Xi a lansat faimosul slogan „protecție comună, fără dezvoltare mare”. Practic, aceasta a însemnat oprirea construcțiilor industriale noi pe malurile Yangtze și relocarea fabricilor poluante. Unul dintre efectele vizibile a fost interzicerea pescuitului timp de zece ani în cursul principal al fluviului, începând din 2020. Măsura a fost dură pentru comunitățile de pescari, dar a dus la revenirea delfinului chinez și a altor specii amenințate.
Analogia pentru un român ar putea fi comparația cu programele de protejare a Deltei Dunării, însă scara gigantică a Chinei face comparația aproape inadecvată: Yangtze și Yellow River străbat o treime din suprafața țării și alimentează cu apă sute de milioane de oameni. Recent, la Jiujiang (provincia Jiangxi), Xi a inspectat construcția Parcului Național de Cultură dedicat Yangtze și a subliniat necesitatea de a „persevera cu fermitate, nu într-un mod episodic”.
Fluviul Galben, cel de-al doilea ca lungime, a beneficiat de o atenție similară. Încă din 2019, la Lanzhou (capitala provinciei Gansu), Xi a cerut „protejarea și tratarea” fluviului, iar anul trecut a revenit pe malurile acestuia, exprimându-și încrederea că „fluviul va deveni și mai frumos”. Este de remarcat că aceste vizite nu sunt doar simbolice: ele se transformă în planuri concrete, cum ar fi proiectele de împădurire de-a lungul cursului inferior, care au redus semnificativ transportul de nămol în mare.
Munți și păduri: plămânii verzi ai imperiului de mijloc
Dincolo de râuri, accentul cade pe ecosistemele montane. Xi a urcat efectiv în Munții Qilian (provincia Gansu), o zonă vitală pentru sursa de apă a întregii Asiei Centrale, și a vizitat Rezervația Națională Niubeiliang din Munții Qinling (provincia Shaanxi), unde a subliniat că protejarea acestor zone este esențială pentru „viitorul veșnic al națiunii”. În sud, la Muntele Wuyi (provincia Fujian), el a cerut conservarea valorilor ecologice și culturale unice, iar în nord, la ferma forestieră Saihanba (provincia Hebei), a lăudat transformarea unui deșert într-o pădure întinsă – un proiect început în anii 1960, care a devenit un model pentru „banca verde” a Chinei.
Conceptul-cheie este „apa verde și munții verzi sunt munți de aur și argint”. Formula, lansată de Xi încă din 2005, când era secretar de partid în provincia Zhejiang, a devenit mantra dezvoltării durabile în toată țara. Concret, aceasta înseamnă crearea de „parcuri naționale”, ecoturism și industrii cu zero emisii, cu beneficii economice directe pentru comunitățile locale.
Ce înseamnă aceste politici pentru românii din China
Pentru un expat, toate acestea se traduc în mai mult decât peisaje frumoase pe rețelele sociale. Aerul din marile orașe precum Beijing sau Shanghai a devenit vizibil mai curat în ultimii ani, iar spațiile verzi s-au extins. În același timp, reglementările de mediu sunt din ce în ce mai stricte pentru companii, ceea ce poate însemna costuri suplimentare pentru fabricile care angajează și străini. Pentru românii care trăiesc în comunități mai mici, proiectele de „reconstrucție ecologică” au adus șosele mai bune și locuri de muncă în domenii precum energia solară sau eoliană, unde China este lider mondial.
Există, totuși, și voci critice – în special în rândul minorităților care au fost relocate pentru a elibera teren pentru reîmpăduriri sau rezervații. Institutul de presă de stat nu intră în detalii despre aceste tensiuni, dar realitatea cotidiană arată că echilibrul dintre mediu și dezvoltare nu este ușor de atins. Vestea bună este că, pentru oricine locuiește aici, beneficiile unei Chine mai verzi sunt tot mai palpabile: de la parcuri curate la reducerea ploii acide.
În concluzie, mesajul materialului publicat de agenția oficială este clar: investiția în natură nu este o cheltuială, ci o asigurare pentru viitor. Iar pentru noi, cei care am ales să trăim în această țară, înseamnă că deciziile luate la cel mai înalt nivel au un impact direct asupra sănătății și bunăstării noastre zilnice.
Sursa: com.cn | Traducere si adaptare.
Urmareste-ne pe Facebook — Stiri din China, in limba romana